Un muzeu, care va aduna tot ce a creat ţăranul mai bun de-a lungul secolelor, a fost deschis, duminică, în satul Coşerniţa, raionul Criuleni (fostul judeţ Chişinău). Ideea de a crea un Muzeu al Ţăranului Român îi aparţine locuitorului acestui sat în vârstă de 75 de ani, Alexandru Cazacu, şi a fost susţinută de soţie, cei patru feciori şi cei 16 nepoţi cu ajutorul cărora a şi fost materializată.
După câţiva ani de muncă, investiţii şi eforturi conjugate, Muzeului Ţăranului Român, primul de acest fel în republică, a fost inaugurat într-o atmosferă de zile mari. La sărbătoare au participat oaspeţi din diferite localităţi din R. Moldova şi din România.
Casa bunicilor
Muzeul este amplasat într-o casă cu trei camere, aşa cum a văzut autorul proiectului la bunicii săi - construită din chirpici cu rumeguş de stejar, cu o terasă împrejmuită cu gard de nuiele. La subsol sunt amplasate trei beciuri a câte 100, 180, 1000 metri pătraţi fiecare. Aici urmează a fi rostogolite poloboacele de stejar, care nu vor cântări mai mult de 250 kg, pentru a se respecta toate tehnologiile tradiţionale de obţinere şi păstrare a vinului. „Dorim să oferim o imagine despre oameni şi tradiţiile locului”, ne explică de ce arată anume aşa „ideea” directorul Muzeului, Ghenadie Cazacu, unul dintre fiii lui Alexandru. Potrivit acestuia, Muzeul Ţăranului Român de la Coşerniţa va avea şi un restaurant cu bucate tradiţionale, pentru a atrage turişti. Deocamdată, colecţiile muzeului sunt cam sărăcuţe. Aici poţi găsi ulcele vechi, prosoape, perne de zestre, elemente din războiul de ţesut etc., donate, în mare parte, de sătenii lui Alexandru Cazacu.
Localităţi înfrăţite
Cu prilejul inaugurării Muzeului, a avut loc şi un festival al familiei, cu participarea formaţiilor artistice de familie din R. Moldova şi România.
Raluca Buţu, reprezentanta Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, a ţinut să felicite familia Cazacu pentru oaza de cultură care-l reprezintă pe ţăranul român în inima R. Moldova.
În aceeaşi zi, primarul de Coşerniţa, Tudor Tipa, şi primarul comunei Scobinţi, jud. Iaşi, Gheorghe Hriţco, au semnat un acord de înfrăţire între cele două localităţi prin care şi-au promis să-şi fie alături la bine şi la rău. „Am venit în R. Moldova pentru prima dată. Îmi pare foarte generoasă ideea înmagazinării unei activităţi umane de sute de ani. E prima noastră înfrăţire, prin care vom face schimburi de experienţă, ne vom ajuta în problemele economice pe care le avem la nivel de comune”, ne-a spus primarul de Scobinţi.
Odată cu instituirea în funcţie a noului şef al administraţiei din or. Dubăsari, Dumitru Mazur, care dirijează şi activitatea aşa-ziselor „vămi” din această regiune, a crescut numărul cazurilor de persecutare a oamenilor din localităţile din împrejurimi. Din septembrie până în prezent, la poliţie şi la alte organe abilitate ale R. Moldova, au fost înaintate mai multe plângeri din partea angajaţilor din învăţământ, din partea personalului medical şi au fost înregistrate noi cazuri de persecuţie a poliţiştilor. Motivul reţinerilor e unul şi acelaşi - oamenilor li se aminteşte că ei locuiesc „pe teritoriul altui stat”.
La 11 octombrie, în preajma s. Corjova, miliţienii din or. Dubăsari au reţinut o ambulanţă aparţinând Centrului de reabilitare a persoanelor în etate şi un automobil în care se deplasa şeful internatului psihoneurologic de pe teritoriul s. Cocieri. Ambele au fost reţinute pe motiv că aparţin unor instituţii situate pe teritoriul „altui stat”, dar deţin numere de înmatriculare ale R. Moldova. Potrivit lui Alexei Guriţenco, directorul Centrului de reabilitare a persoanelor în etate, automobilele au fost reţinute timp de câteva ore. Şoferilor li s-a spus că maşinile sunt înmatriculate nelegitim şi că ei trebuie să le înmatriculeze în Transnistria. „De când lucrez aici, nu mi s-a mai întâmplat să fie reţinută ambulanţa. Am sunat la poliţie şi am făcut apel la Ministerul Reintegrării. Abia seara au primit indicaţii de la Tiraspol să ne elibereze şi să ne întoarcă automobilele. Azilul are peste 250 de beneficiari, iar prezenţa ambulanţei în teritoriu este indispensabilă”, afirmă directorul Centrului.
Bastonul de cauciuc considerat „armă albă”
În aceeaşi zi, la vama din preajma s. Lunga a fost reţinut un poliţist, pe motiv că avea bastonul de cauciuc la el. Miliţienii au catalogat bastonul drept „armă albă” şi l-au sechestrat. Poliţistului Andrei Croitoru i-a fost intentat şi un dosar penal. El este originar din s. Coşniţa, dar activează în s. Cocieri. Ar putea fi chemat în judecată de către autorităţile separatiste, riscând pe viitor să se confrunte cu dificultăţi în exercitarea obligaţiilor de serviciu. „După ce au făcut percheziţie în automobil, am fost dus într-o cameră de la postul de miliţie din or. Dubăsari. Am refuzat să semnez un document în care se spunea că am încălcat nu ştiu ce lege de-a lor. Am stat închis patru ore. Am avut noroc că m-a văzut un coleg de al meu în momentul reţinerii, care a anunţat comisariatul de poliţie de la Ustia. Am fost eliberat la insistenţa conducerii comisariatului de poliţie. Dar faptul că mi-au intentat dosar penal, ar putea să-mi creeze probleme pe viitor”, ne spune Croitoru.
Nici fostul elev nu l-a putut ajuta
Un alt caz care a avut loc recent ţine de trecerea cărţilor în grafie latină peste Nistru. Nici chiar fostul elev nu l-a putut ajuta pe Constantin Sucitu, directorul gimnaziului din s. Corjova, să treacă un lot de manuale prin postul vamal al autorităţilor neconstituţionale. „N-am încercat să caut căi ocolite ori să ascund faptul că aduceam manuale pentru copii, doar suntem înregistraţi la aşa-zisul minister al justiţiei de la Tiraspol. Dacă ne-au permis să activăm, de ce ne-ar pune beţe în roate? Am respectat ce ne-au cerut, prin urmare activăm legal. Totuşi m-au reţinut şi m-au trimis la postul de miliţie din or. Dubăsari. M-am bucurat când am văzut că acolo lucrează un fost elev de-al meu. Acesta însă n-a putut să mă ajute, l-a sunat pe şeful său, D. Mazur, care a interzis categoric să trec manualele, a dat indicaţii să scriu un demers prin care să-mi cer permisiune de la şefii de la Tiraspol. Acolo aveau să decidă dacă îmi permit sau nu să trec cărţile. Trebuia să aştept vreo trei săptămâni. Am sunat la misiunea OSCE. Aceştia s-au oferit să ne ajute şi până la urmă ne-au adus manualele”, afirmă directorul gimnaziului.
Un sat în voia sorţii
Persoanele domiciliate în stânga Nistrului nu se simt în siguranţă. De 16 ani, ele circulă cu buletinul de identitate în buzunar. Locuitorilor din comuna Corjova le-a fost retras poliţistul, iar oamenilor nici măcar nu le-a fost adus la cunoştinţă unde ar putea să se adreseze în cazul în care li se încalcă drepturile. S-a întâmplat ca primarul Valeriu Miţul să fie solicitat până şi la miezul nopţii să aplaneze un conflict de familie. „Am fost chemat în locul poliţistului, că oamenii nu ştiau la cine să se adreseze. Era o ceartă, iar soţul pusese mâna pe topor. Am încercat să discut cu unul, cu celălalt, ce puteam face altceva?”, ne întreabă el. Nu are cine să-i apere pe corjoveni nici de plata amenzilor, a câte 10 dolari, pentru că nu s-au prezentat la cursurile de reciclare militară, organizate de autorităţile secesioniste, nici de miliţia rutieră, care le intră în gospodărie şi le percepe amenzi usturătoare pentru că automobilele au numere de înregistrare ale R. Moldova, nici în cazul în care refuză să accepte un pseudopaşaport emis de Tiraspol, prin care ei sunt declaraţi cetăţeni „ai altui stat” decât cel în care s-au născut.
După ce în ediţiile din 12 şi 15 octombrie JURNAL a publicat două articolele despre afacerile necinstite care se fac la secţia consulară a Ambasadei R. Moldova în Portugalia, am primit mai multe scrisori de la cetăţeni de-ai noştri care lucrează în statul portughez şi au avut de a face cu misiunea noastră diplomatică de acolo. Din lipsă de spaţiu, vă propunem în continuare o scrisoare din care veţi afla cum s-au schimbat lucrurile la consulat după publicarea celor două articole.
„La Consulatul nostru din Portugalia situaţia e foarte tensionată”
„După ce am citit articolele din JURNAL despre fărădelegile comise la Ambasada R. Moldova la Lisabona, am mers din curiozitate la misiunea noastră diplomatică să văd dacă s-a schimbat ceva. Vreau să vă spun că la Consulatul nostru din Portugalia situaţia e foarte tensionată.
Consulul Eduard Munteanu iese afară împreună cu traducătoarea Dorina Tintiuc şi le împarte oamenilor veniţi la consulat nişte foi pe care sunt afişate preţuri noi şi mai mici la serviciile consulare. Lumea însă aruncă foile pe jos şi îi huiduieşte pe cei doi funcţionari. Oamenii le reproşează că dacă au luat până acum atâţia bani ilegal, să fie buni acum şi să presteze servicii şi pe gratis.
Traducătoarea Dorina, cea care cu câtva timp în urmă vorbea de sus şi se purta cu oamenii ca şi cu nişte animale, acum şi-a băgat nasul în pământ. Şi lumea... ca lumea. Nu credeam că moldovenii noştri vor deschide gura să riposteze ceva, dar să vedeţi ce se întâmplă acum la consulat. Când o văd pe Tintiuc oamenii nu ratează şansa de a-i zice că e... (toate calificativele din argoul românesc).
Mă bucur că ceva a început să se mişte în mintea conaţionalilor noştri.
Am văzut că deja şi lista de preţuri de pe site-ul ambasadei a fost modificată. A apărut la serviciul de traducere şi legalizare simultană a actului un preţ nou - 27 de euro, taxa consulară, şi 10 euro, cheltuieli aferente”.
Cu un salariu mediu lunar de 1939 lei (118 euro), cetăţenii R. Moldova plătesc preţuri comparabile cu cele din Occident pentru produsele alimentare şi pentru întreţinere. Începând cu această ediţie, JURNAL lansează o nouă rubrică prin care va informa cititorii despre condiţiile de viaţă din statele occidentale, raportând totul la salariile şi preţurile din R. Moldova.
Cu un salariu mediu lunar de 1939 lei (118 euro), cetăţenii R. Moldova plătesc preţuri comparabile cu cele din Occident pentru produsele alimentare şi pentru întreţinere. Începând cu această ediţie, JURNAL lansează o nouă rubrică prin care va informa cititorii despre condiţiile de viaţă din statele occidentale, raportând totul la salariile şi preţurile din R. Moldova.
În acest număr, vă propunem să vedeţi, prin comparaţie, care sunt veniturile şi cheltuielile lunare ale cetăţenilor spanioli şi ale cetăţenilor noştri.
Spaniolii se plâng de salarii mici
Potrivit datelor oficiale, salariul mediu lunar al unui spaniol este de 1922 euro. Biroul Naţional de Statistică din R. Moldova ne informează că în ianuarie-iulie, anul curent, moldovenii au primit, la rândul lor, un salariu mediu lunar de 118 euro (1939 lei), adică de 16 ori mai mic decât cel al spaniolilor. Cu toate acestea, o bună parte dintre spanioli se plâng că salariile pe care le iau abia dacă le ajung pentru a se descurca. Ce ar trebui în acest caz să facă moldovenii care, la salariile pe care le au, plătesc preţuri comparabile cu cele din Spania la toate produsele şi serviciile?
Astfel, dacă în Spania o familie cheltuieşte aproximativ o sută de euro pe săptămână pentru aprovizionare cu produse alimentare, o familie din R. Moldova, cheltuieşte câte 54 de euro, adică aproape jumătate din salariul mediu lunar.
Pastele făinoase şi ceapa costă la fel
O pâine, în Spania, costă 60 de eurocenţi. La noi, aceasta se vinde cu 18 eurocenţi. Dar dacă un spaniol îşi poate cumpăra din salariul său 3203 pâini, unui moldovean salariul abia îi ajunge pentru 646 de pâini. În R. Moldova smântâna costă cu 29 de eurocenţi mai ieftin decât în Spania. Un spaniol plăteşte 8-10 euro pentru un kg de salam, iar un moldovean scoate din buzunar aproape 5 euro pentru acelaşi produs. Un litru de lapte se vinde în market-urile din Spania cu 1 euro, la noi acesta costă 0,40 euro. Roşiile, cartofii, castraveţii costă la noi de două ori mai ieftin decât în Spania. Preţuri identice plătesc spaniolii şi moldovenii pentru paste făinoase (aproximativ 1 euro pentru un kg – n.r.) şi pentru ceapă (0,36 euro – n.r.). Şi de două ori mai mult îi costă pe moldoveni un kg de lămâi (1 euro în R. Moldova, faţă de 0,5 euro în Spania – n.r.).
Îmbrăcămintea e mai scumpă în RM
Moldovenii le fac concurenţă spaniolilor şi la plata pentru serviciile comunale. Întreţinerea unui apartament cu trei camere costă în Spania 75 de euro pe lună. Iar în R. Moldova – de la 25 de euro, în lunile de vară, până la 60 de euro, în sezonul de încălzire. Cu puţin mai mari sunt în Spania taxele pentru închirierea unui apartament. Astfel, un spaniol plăteşte lunar 400 de euro pentru chiria unul apartament cu trei camere, iar un moldovean – 350 de euro.
Îmbrăcămintea costă la noi mai scump decât în Spania. Or, un spaniol îşi poate cumpăra o pereche de cizme la un preţ de la 3 până la 300 de euro, în timp ce în R. Moldova, încălţăminte de iarnă mai ieftină de 30 de euro nu găseşti.
Singurul lucru ieftin pe care îl avem în republică sunt braţele de muncă. Or, în timp ce un medic spaniol cu vechime de muncă de peste 15 ani primeşte un salariu de 3000 de euro, un doctor moldovean, cu aceeaşi vechime de muncă, ridică un salariu de 1500 de lei (91 euro). Iar dacă vrea să câştige mai mult, e nevoie să lucreze două şi mai multe norme.
Maestrul Nicolae Botgros a vrut să uite cât mai repede incidentul în urma căruia s-a ales cu un ochi vânăt, iar pentru a-şi alina suferinţa şi-a făcut cadou un superb BMW X5, care costă peste 40 de mii de euro. Se pare că ultimii ani au fost foarte norocoşi în ceea ce priveşte viaţa artistică a violonistului, cu excepţia accidentului rutier de acum câţiva ani şi a incidentului cu naşul buclucaş. În urmă cu doi-trei ani, Botgros avea un „Nissan” la mâna a doua cu care a fost implicat într-un accident rutier, iar ulterior şi-a cumpărat un BMW, cafea cu lapte, seria cinci. Maestrul s-a plictisit repede de acea maşină şi a hotărât să-şi cumpere un „jeep” sobru de culoare neagră, de la volanul căruia priveşti lumea de sus. Gurile rele spun că Botgros nu a vrut să fie mai prejos decât interpretul Ion Suruceanu, care la fel a avut acum câteva luni un BMW seria cinci, iar ulterior şi-a luat un BMW X5. La fel ca şi Suruceanu, maestrul Botgros nu a renunţat la numărul vechi de înmatriculare, „C NB 001”, pentru că nu poate fi nicidecum numărul doi în ceea ce face. Astfel, trecătorii pot observa de acum înainte două BMW X5 parcate în preajma Palatului Naţional. Maşina albă este a lui Suruceanu, iar cea neagră - a lui Botgros.
Dan Bălan revine pe piaţa românească cu o nouă piesă, intitulată "Crazy Loop (Mm – ma – ma)". Starul ex-formaţiei „O-Zone” îşi pune mari speranţe în ultima sa creaţie, intenţionând să cucerească cu această piesă topurile muzicale.
„Proiectul „Crazy Loop” dezvaluie o altă parte a personalităţii mele. Îmi face plăcere să lansez acest proiect şi în România, unde am înregistrat primul succes alături de O-zone”, a declarat entuziasmat artistul.
Noua producţie a interpretului va fi difuzată în 15 ţări ale lumii, printre care Spania şi Japonia. În România, Dan Bălan a semnat un contract cu MediaPro Music, care îl va reprezenta în exclusivitate.
Pentru piesa „Crazy Loop”, a fost realizat un clip la Hollywood. Videoclipul se va lansa săptămâna viitoare în România.
Fanii din R. Moldova ai starului de la O-Zone au avut posibilitate să se delecteze cu această melodie încă acum câteva luni, piesa fiind plasată pe mai multe site-uri moldoveneşti. Atunci, însă, Dan Bălan nu voia să ofere niciun detaliu referitor la piesă, spunând că nu e vorba despre el. Pe site-ul oficial al proiectului se menţiona atunci că Crazy Loop este numele de scenă al unui oarecare Grigore Armăsaru din s. Trebujeni.
